IgE specific la Dermatophagoides pteronyssinus (CD1)
Descriere
Analiza IgE specifice pentru Dermatophagoides pteronyssinus (CD1) urmărește identificarea anticorpilor de tip imunoglobulină E (IgE) îndreptați împotriva proteinelor alergene provenite de la această specie de acarieni din praful de casă.
Dermatophagoides pteronyssinus este un acarian microscopic, invizibil cu ochiul liber, întâlnit frecvent în locuințe și în alte spații interioare. Acesta se hrănește în principal cu particule organice, inclusiv fragmente de piele descuamată.
Acarienii se dezvoltă în special în medii cu umiditate relativ crescută și pot fi prezenți în saltele, perne, lenjerii de pat, covoare, tapițerii și alte materiale textile.
Alergenii provin în principal din particulele fecale și din fragmentele corpului acarienilor. Aceste particule se acumulează în praful din locuință și pot fi inhalate, declanșând manifestări alergice la persoanele sensibilizate.
Alergia la Dermatophagoides pteronyssinus este una dintre cauzele frecvente ale rinitei alergice persistente și poate contribui la apariția sau agravarea astmului bronșic alergic.
Manifestările alergiei la Dermatophagoides pteronyssinus
La persoanele sensibilizate, expunerea la alergenii proveniți de la această specie poate determina:
Strănut repetat, în special dimineața sau în timpul activităților de curățenie;
Rinoree apoasă – secreții nazale abundente și transparente;
Congestie nazală – senzație persistentă de nas înfundat;
Mâncărimi la nivelul nasului și gâtului;
Conjunctivită alergică – înroșirea ochilor, lăcrimare și mâncărimi;
Tuse, în special în timpul nopții;
Respirație șuierătoare;
Senzație de constricție toracică sau dificultăți respiratorii.
La persoanele cu dermatită atopică, sensibilizarea la acarieni poate avea relevanță clinică și poate fi asociată, în anumite situații, cu agravarea manifestărilor cutanate.
Spre deosebire de alergiile la anumite polenuri, alergia la acarienii din praful de casă poate determina simptome pe tot parcursul anului.
Manifestările pot fi mai evidente în dormitor, la schimbarea lenjeriei de pat, la aspirarea covoarelor sau în alte situații care favorizează dispersarea particulelor de praf.
Principalele componente alergene ale Dermatophagoides pteronyssinus
Dermatophagoides pteronyssinus conține mai multe proteine cu potențial alergenic. Printre cele mai importante se numără:
Der p 1 – alergen major din grupa 1, cu activitate enzimatică de tip protează, implicat frecvent în sensibilizarea la această specie.
Der p 2 – alergen major din grupa 2, recunoscut de anticorpii IgE la numeroase persoane alergice la acarieni.
Der p 23 – alergen major, cu relevanță importantă în sensibilizarea la acarienii din praful de casă.
Der p 10 – tropomiozină, proteină care poate determina reactivitate încrucișată cu alte nevertebrate, inclusiv crustaceele.
Sensibilizarea la Der p 1, Der p 2 și Der p 23 poate susține identificarea unei alergii primare la acarienii din praful de casă, în contextul unui istoric clinic sugestiv.
Analiza IgE specifice pentru Dermatophagoides pteronyssinus determină sensibilizarea față de extractul alergenic utilizat și nu identifică separat fiecare componentă moleculară.
În anumite situații, medicul alergolog poate recomanda testarea moleculară pentru clarificarea profilului de sensibilizare.
Diferența dintre Dermatophagoides pteronyssinus și Dermatophagoides farinae
Dermatophagoides pteronyssinus și Dermatophagoides farinae sunt două dintre cele mai importante specii de acarieni din praful de casă.
Ambele pot determina manifestări alergice respiratorii și pot fi întâlnite în mediul interior.
Deși aparțin aceluiași gen, cele două specii prezintă particularități biologice și alergene proprii.
Principalele componente alergene ale Dermatophagoides farinae includ Der f 1, Der f 2 și Der f 23, care prezintă asemănări structurale cu anumite proteine din Dermatophagoides pteronyssinus.
Din acest motiv, reactivitatea încrucișată între cele două specii este frecventă.
O persoană poate avea rezultate pozitive pentru ambele specii, fără ca acest lucru să însemne neapărat două sensibilizări independente.
Totuși, un rezultat negativ pentru una dintre specii nu exclude complet sensibilizarea la cealaltă.
Reactivitatea încrucișată cu crustaceele
O particularitate importantă a alergiei la acarieni este posibilitatea reactivității încrucișate cu anumite alimente de origine animală.
Aceasta este explicată, în principal, prin asemănarea dintre tropomiozina acarienilor, cunoscută sub denumirea Der p 10, și tropomiozina prezentă la crustacee, precum creveții.
Astfel, unele persoane sensibilizate la acarieni pot prezenta rezultate pozitive pentru creveți, chiar dacă nu au avut manifestări alergice după consumul acestora.
Totuși, alergia respiratorie la acarieni nu înseamnă automat alergie alimentară la creveți sau la alte crustacee.
Relevanța clinică a acestei reactivități trebuie evaluată individual, în funcție de istoricul alimentar și de rezultatele investigațiilor alergologice.
Reactivitatea încrucișată cu gândacii de bucătărie
Tropomiozina este prezentă și la alte nevertebrate, inclusiv la gândacii de bucătărie.
Din acest motiv, unele persoane sensibilizate la Dermatophagoides pteronyssinus pot prezenta rezultate pozitive și pentru alergeni proveniți de la gândacii de bucătărie.
Aceste rezultate pot reflecta reactivitate încrucișată, fără ca fiecare rezultat pozitiv să indice neapărat o sensibilizare primară distinctă.
Expunerea la acarienii din praful de casă
Acarienii se dezvoltă în special în medii care oferă condiții favorabile de temperatură, umiditate și acumulare de particule organice.
Sursele frecvente de expunere includ:
Saltelele și pernele;
Pilotele și păturile;
Covoarele și mochetele;
Canapelele și fotoliile tapițate;
Jucăriile textile;
Draperiile și alte materiale care acumulează praf.
Reducerea expunerii poate face parte din măsurile de control al alergiei, în funcție de recomandările medicului.
Aceste măsuri pot include utilizarea huselor speciale pentru saltele și perne, spălarea periodică a lenjeriei la temperaturi adecvate, controlul umidității și reducerea acumulării de praf în dormitor.
Interpretarea rezultatului
Determinarea IgE specifice față de Dermatophagoides pteronyssinus este utilizată în investigarea suspiciunii de alergie respiratorie la acarienii din praful de casă.
Analiza poate fi relevantă în evaluarea pacienților cu:
Rinită alergică persistentă;
Conjunctivită alergică;
Astm bronșic alergic;
Simptome respiratorii care se intensifică în interiorul locuinței;
Manifestări sugestive de alergie asociate expunerii la praf.
Un rezultat pozitiv indică sensibilizare imunologică față de una sau mai multe proteine prezente în extractul de Dermatophagoides pteronyssinus, dar nu confirmă singur existența unei alergii cu manifestări clinice.
Un rezultat negativ reduce probabilitatea sensibilizării IgE față de această specie, dar nu exclude complet alergia la alți acarieni sau la alte surse de alergeni.
Nivelul IgE specifice poate contribui la evaluarea sensibilizării, însă nu permite estimarea individuală a severității simptomelor alergice.
În cazul pacienților cu rinită alergică sau astm bronșic asociat sensibilizării la acarieni, medicul alergolog poate evalua și oportunitatea imunoterapiei alergen-specifice.
Această decizie se bazează pe istoricul clinic, relevanța expunerii, rezultatele investigațiilor și particularitățile fiecărui pacient.
Pregătire
Pentru determinarea IgE specifice față de Dermatophagoides pteronyssinus nu este necesară o pregătire specială sau repaus alimentar.
Tratamentul cu antihistaminice nu influențează, în mod obișnuit, determinarea anticorpilor IgE specifici din sânge și nu trebuie întrerupt fără recomandarea medicului.
Pacientul trebuie să informeze medicul despre:
Manifestările respiratorii sau oculare prezentate;
Perioadele și situațiile în care simptomele se intensifică;
Eventualele reacții asociate expunerii la praful din locuință;
Diagnosticul de astm bronșic, rinită alergică sau dermatită atopică;
Alergiile cunoscute la alte specii de acarieni;
Tratamentele antialergice administrate.
Nu este necesară expunerea la praf sau la acarieni înaintea recoltării.
Analiza poate fi efectuată în orice perioadă a anului, inclusiv atunci când pacientul nu prezintă simptome în momentul recoltării.
Recoltare
Analiza se efectuează din sânge venos
Prețul afișat este final și include TVA.