Dermatita atopică: cauze, simptome, tratament și recomandări pentru îngrijirea pielii

Ce trebuie să știm despre dermatita atopică?

Dermatita atopică (din greacă atopos – neobișnuit)  este o afecțiune care provoacă uscarea excesivă a pielii, bariera cutanată este alterată genetic iar pielea nu poate oferi o apărare potrivită împotriva bacteriilor de pe suprafața ei și apar suprainfecții. Apare la persoanele predispuse genetic să dezvolte și alte afecțiuni atopice cum ar fi astmul bronșic și rinita alergică.

Dermatita atopică debutează 60% în prima copilărie, cu ușoara predominantă la băieți.

În ultimii 10 ani, prevalența dermatitei atopice a crescut de 2-3 ori datorită:

• poluării atmosferei, trafic intens de mașini,

• alergene la domiciliu, coabitare (acarieni, pisici, câini).

• creșterea standardului de igienă, care implică creșterea agresivității asupra pielii a produselor chimice,

• mame fumatoare,

• aditivilor chimici din alimente,

• introducerea de alimente noi (fructe exotice, arahide etc)

• diversificare precoce

• ipoteza igienei – curățarea excesivă, utilizarea antibioticelor frecvent, vaccinări multiple au redus rata infecțiilor în copilărie. Rezultă lipsa colonizării cu enterococi si bifidobacterii, care stimulau imunitatea (Limfocitele TH1) inducând o toleranța imunologică. De aici teoria suplimentării cu probiotice încă din primele zile de viață chiar si pe perioada sarcinii.

Ea se imparte în funcție de vârsta în:

• dermatita atopică a copilului mic (sub 2 ani).

• dermatita atopică a copilului peste 2 ani.

• dermatita atopică a adultului- aproximativ 10% din formele juvenile persistă la adult.

Atopicii pot prezenta manifestări oculare dar și reacții alergice la medicamente, alimente, înțepături de insectă. Erupția dentară, infecțiile respiratorii pot declanșa un puseu de dermatita atopică.

Obiectivele tratamentului sunt: refacerea barierei cutanate, combaterea inflamației, remiterea pruritului.

Ce putem face acasa?

Emolientele zilnice scad necesarul de tratament topic (dermatocorticoizi, inhibitori de calcineurina). Ele se administrează de mai multe ori pe zi, pe pielea umedă, preparate fara alcool, parfum, uleiuri esențiale. Se folosesc și în perioada de "liniște" a bolii. Pielea trebuie spalată cu geluri/ulei de duș special formulate pentru atopici (fără parfum, alcool, uleiuri esențiale).

Se recomandă purtarea de materiale naturale, fără lână sau fibre sintetice.

Dușurile trebuie să fie scurte și au efect favorabil calmând pielea.

Pe cât posibil trebuie înlăturate din casă produsele chimice (detergenți hipoalergenici, fără balsam rufe, produse de curățenie agresivă- înlocuirea acestora cu aparate de curățare prin abur), folosirea purificatoarelor de aer, înlăturarea parfumurilor din produse cosmetice si de uz casnic.

Părinții trebuie să evite fumatul în prezența copilului.

Mâncărimea este fecventă iar datorită scărpinatului pot apărea suprainfecții. Se recomandă tăierea unghiilor cât mai scurt și cât mai des. Pentru calmarea pruritului se pot folosi comprese cu apă rece sau folosirea unei ape termale de la frigider și tapotarea ușoară a pielii.

Din păcate dermatita atopică are un impact major psihologic asupra copilului de aceea uneori sunt necesare ședințe de psihoterapie.